Suprafata:
7420 ha
Intravilan: 574 ha
Extravilan: 6846 ha
Populatie: 4819
Gospodarii: 1731
Nr. locuinte: 1934
Nr. gradinite: 9
Nr. scoli: 9
Numele localitatilor aflate in administratie:
Acăţari, Corbeşti, Găieşti, Gruişor, Murgeşti, Roteni, Stejeriş, Suveica, Văleni
Asezarea geografica:
Comuna Acățari face parte din județul Mureș, este situată în centrul județului și este mărginită de următoarele comune :
- la nord: comuna Corunca;
- la vest: comuna Crăciuneşti;
- la sud: comuna Bălăuşeri;
- la est: comuna Păsăreni.
Teritoriul comunei Acăţari se situează pe ambele maluri ale cursului mijlociu al pârâului Niraj şi valea acestuia, la o distanţă de aproximativ 12 km de municipiul reşedinţa de judeţ -Tîrgu Mureş, cu o altitudine medie de 345 m.
Aşezare:
- latitudine nordică: 46°29’25,67’’
- latitudine estică: 24°45’49,70’’
Relieful este o zonă colinară mai mult sau mai puţin împădurită cu lunca majoră şi terasele în general plane ale râului Niraj.
Datorita pozitiei geografice, a configuartiei naturale a terenului, cu un cadru natural specific zonei colinare în care o pondere mare o detine lunca majoră şi terasele, sursa de potential deosebit, comuna Acațari s-a dezvoltat pe ambele maluri ale pârâului Niraj, de-a lungul drumului Europea E-60 şi drumului Județean nr. D 151 care asigură legătura cu oraşele şi comunele învecinate.
Caracteristicile pedologice ale solului:
Soluri brune de pădure argilo-iluviale pseudogleizate 12,27%,
Soluri brune de pădure nediferenţiate textural 0,34%,
Soluri brune de pădure carbonatate secundar 3,79%,
Soluri podzolice argilo-iluviale pseudogleice 13,97%,
Soluri foarte puternic şi excesiv erodate şi soluri balane de coastă (Regosoluri) 25,64%,
Pseudorendzine levigate şi soluri negre de fâneaţă levigate 7,07%,
Smolniţe levigate 3,18%,
Soluri aluviale şi deluviale carbonatice 17,33%,
Soluri aluviale gleizate şi semigleizate 11,59%,
Soluri gleice de luncă 1,85%,
Terenuri degradate complet de ravene, ogase şi alunecări 2,07%
Prima atestară documentară a satului reşedinţă de comună - Acăţari - este din 1497.
Denumirea localităţii dealungul secolelor a evoluat în următoarele forme: 1497 Achusfalwa,1548 AkosfalVa,1567 AkVasfalVa,1575 AkosffalVa,1694,Akosfalva,1839 Akosfaloau,1850 Akosfalou,1854 Akosfalău,azi Acăţari-Akosfalva.
Comuna până la 1876 a aprţinut de Scaunul Mureş, de la 1876-1925 şi între 1940-1944 Comitatului Mureş-Turda, între 1925-1940 şi 1945-1950 de judeţul Mureş, între 1950-1968 de Rigiunea Mureş Autonomă Maghiară, iar de la 1968 până în prezent de judeţul Mureş.
Suprafaţa totală a comunei este de 7.409 ha din care teren agricol 5486 care se compune din: 3662 ha arabil, 1186 ha păşuni naturale şi fîneţe naturale.Teren forestier există în suprafaţă de 1651 ha, iar restul până la suprafaţa totală este format din grădini, curţi şi construcţii.
În comună există 1717 clădiri, 1933 locuinţe şi 1732 gosdodării cu o populaţie stabilă de 4568 locuitori.
Reţeaua hidrografică :
Comuna Acăţari este străbătut de - părâul Niraj şi canalul Veţca.
1. Părâul Niraj este un părâu afluent Râului Mureş, ce izvoreşte din Munţii Gurghiului la o altitudine de 1239 metri, ceea ce străbate la est şi vest comuna Acăţari prin satele Murgeşti Acăţari şi Stejeriş.
- lungimea pe porţiunea ce străbate com. Acăţari este de: 6.000 m
- Debit normal: 5 mc/s
- Vârf istoric: 80 mc/s
Canalul Veţca: este un canal afluent părâului Niraj, în partea stângă a acestuia cu vărsarea în Niraj în zona comunei Gheorghe Doja.
- lungimea pe porţiunea ce străbate comuna Acăţari: 4.000 m
- Debit normal: 0,4 mc/s
- Vârf istoric: 7 mc/s
Afluenţii Canalului Veţca:
Pârâul Oaia: izvorând din partea sudică a comunei,acumulând scurgeri de pe versanţii teritoriului administrativ a satelor Suveica,Găieşti şi Văleni, străbătând intravilanul acestor localităţi.
Lungimea este: 17000 m
Debit normal: 0,5 mc/s
Vârf istoric: 8 mc/s
2. Pârâul Gruişor: izvorând din partea Sud-Vestică a comunei, acumulând scurgeri de pe versanţii teritoriului administrativ a satelor Corbeşti şi Gruişor, străbătând intravilanul acestor localităţi
Lungimea este: 6300 m
Debit normal: 0,3 m/s
Vîrf istoric: 6,5 m/s
Populaţia - structura demografică pe naţionalităţi: În comuna Acăţari majoritatea populației este formată din cetăţeni de etnie maghiară ( 87 %)
Structura populaţiei pe etnii, limbă maternă, religie este prezentată în anexa nr.1
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Creşterea animalelor
Fabricarea cablurilor şi conductorilor electrici
Prelucrarea lemnului
Materiale de construcţii, instalaţii electrice, apă canal, tâmplărie, zidărie, lucrări de grădinărit
Comerț și prestări servicii
Activitati economice principale:
Industrie
Agricultură
Activităţi comerciale
Prestări servicii
Datorită poziţiei geografice comuna a devenit un loc important pentru investitori.
Există o fabrică de confecționat cablaje și conductori electrici și o fabrică de șuruburi și bricolaje cu vânzare
Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură - industrie şi comerţ - nr. unităţi industriale 97 societăţi comerciale, 20 asociaţii familale şi persoane fizice
Activitatea de bază a populaţiei este agricultura prin cele două activităţi de bază: cultivarea plantelor şi creşterea animalelor atât pentru consum propriu cât şi pentru comercializarea excedentului
Terenurile sunt lucrate în mod individual, existând 2 societăţi comerciale şi 3 persoane autorizate în acest scop
Obiective turistice:
Biserica reformată din satul Văleni - monument istoric
Biserica ortodoxă din satul Văleni - moment istoric
Casa Toldalagi din satul Murgeşti
Motel Vector
Restaurant Lyra
Pensiunea Stejeriş
Pensiunea Nemeş
Evenimente locale:
Zilele comunei Acăţari - organizate în luna august a fiecărui an
Balul Coşurilor, organizat în satele componente în luna februarie a fiecărui an
Balul strugurilor
Ziua europei - 9 mai
Evenimente culturale cu ocazia sărbătorilor de iarnă și Crăciun
Expo agricolă Acățari - zootehnie, legumicultură și utilaje agricole
October Fest - festivalul berii
Facilitati oferite investitorilor:
Locaţiuni avantajoase (lângă DE E 60)
Resurse de apă cu debit considerabil (pârâul Niraj)
Construcţia autostrăzi Ungheni-Iaşi
Potenţial ridicat de resurse umane (tineri cu studii superioare, medii, muncitori calificaţi şi necalificaţi)
Activitate productivă şi comercială intensă (în comuna noastră funcţionează aproape 100 de societăţi comerciale)
Administraţia publică locală sprijină orice investiţie capabilă să genereze venituri, să creeze noi locuri de muncă şi care astfel să contribuie la bunăstarea comună a locuitorilor comunei
Așteptăm în continuare investitori noi în comună pe care ii sprijinim în cazul unor investiții
Proiecte de investitii:
Alimentare cu apă potabilă şi canalizarea satelor aparţinătoare comunei
Construire parcuri și extindere spații verzi
Modernizarea străzilor comunei prin asfaltarea acestora
Modernizare iluminat public
Susținerea financiară a asociațiilor, fundațiilor și cultelor
Înființarea serviciului SMURD în colaborare cu SVSU Acățari
Alte stategii pentru dezvoltarea durabilă a comunei
Intravilan: 574 ha
Extravilan: 6846 ha
Populatie: 4819
Gospodarii: 1731
Nr. locuinte: 1934
Nr. gradinite: 9
Nr. scoli: 9
Numele localitatilor aflate in administratie:
Acăţari, Corbeşti, Găieşti, Gruişor, Murgeşti, Roteni, Stejeriş, Suveica, Văleni
Asezarea geografica:
Comuna Acățari face parte din județul Mureș, este situată în centrul județului și este mărginită de următoarele comune :
- la nord: comuna Corunca;
- la vest: comuna Crăciuneşti;
- la sud: comuna Bălăuşeri;
- la est: comuna Păsăreni.
Teritoriul comunei Acăţari se situează pe ambele maluri ale cursului mijlociu al pârâului Niraj şi valea acestuia, la o distanţă de aproximativ 12 km de municipiul reşedinţa de judeţ -Tîrgu Mureş, cu o altitudine medie de 345 m.
Aşezare:
- latitudine nordică: 46°29’25,67’’
- latitudine estică: 24°45’49,70’’
Relieful este o zonă colinară mai mult sau mai puţin împădurită cu lunca majoră şi terasele în general plane ale râului Niraj.
Datorita pozitiei geografice, a configuartiei naturale a terenului, cu un cadru natural specific zonei colinare în care o pondere mare o detine lunca majoră şi terasele, sursa de potential deosebit, comuna Acațari s-a dezvoltat pe ambele maluri ale pârâului Niraj, de-a lungul drumului Europea E-60 şi drumului Județean nr. D 151 care asigură legătura cu oraşele şi comunele învecinate.
Caracteristicile pedologice ale solului:
Soluri brune de pădure argilo-iluviale pseudogleizate 12,27%,
Soluri brune de pădure nediferenţiate textural 0,34%,
Soluri brune de pădure carbonatate secundar 3,79%,
Soluri podzolice argilo-iluviale pseudogleice 13,97%,
Soluri foarte puternic şi excesiv erodate şi soluri balane de coastă (Regosoluri) 25,64%,
Pseudorendzine levigate şi soluri negre de fâneaţă levigate 7,07%,
Smolniţe levigate 3,18%,
Soluri aluviale şi deluviale carbonatice 17,33%,
Soluri aluviale gleizate şi semigleizate 11,59%,
Soluri gleice de luncă 1,85%,
Terenuri degradate complet de ravene, ogase şi alunecări 2,07%
Prima atestară documentară a satului reşedinţă de comună - Acăţari - este din 1497.
Denumirea localităţii dealungul secolelor a evoluat în următoarele forme: 1497 Achusfalwa,1548 AkosfalVa,1567 AkVasfalVa,1575 AkosffalVa,1694,Akosfalva,1839 Akosfaloau,1850 Akosfalou,1854 Akosfalău,azi Acăţari-Akosfalva.
Comuna până la 1876 a aprţinut de Scaunul Mureş, de la 1876-1925 şi între 1940-1944 Comitatului Mureş-Turda, între 1925-1940 şi 1945-1950 de judeţul Mureş, între 1950-1968 de Rigiunea Mureş Autonomă Maghiară, iar de la 1968 până în prezent de judeţul Mureş.
Suprafaţa totală a comunei este de 7.409 ha din care teren agricol 5486 care se compune din: 3662 ha arabil, 1186 ha păşuni naturale şi fîneţe naturale.Teren forestier există în suprafaţă de 1651 ha, iar restul până la suprafaţa totală este format din grădini, curţi şi construcţii.
În comună există 1717 clădiri, 1933 locuinţe şi 1732 gosdodării cu o populaţie stabilă de 4568 locuitori.
Reţeaua hidrografică :
Comuna Acăţari este străbătut de - părâul Niraj şi canalul Veţca.
1. Părâul Niraj este un părâu afluent Râului Mureş, ce izvoreşte din Munţii Gurghiului la o altitudine de 1239 metri, ceea ce străbate la est şi vest comuna Acăţari prin satele Murgeşti Acăţari şi Stejeriş.
- lungimea pe porţiunea ce străbate com. Acăţari este de: 6.000 m
- Debit normal: 5 mc/s
- Vârf istoric: 80 mc/s
Canalul Veţca: este un canal afluent părâului Niraj, în partea stângă a acestuia cu vărsarea în Niraj în zona comunei Gheorghe Doja.
- lungimea pe porţiunea ce străbate comuna Acăţari: 4.000 m
- Debit normal: 0,4 mc/s
- Vârf istoric: 7 mc/s
Afluenţii Canalului Veţca:
Pârâul Oaia: izvorând din partea sudică a comunei,acumulând scurgeri de pe versanţii teritoriului administrativ a satelor Suveica,Găieşti şi Văleni, străbătând intravilanul acestor localităţi.
Lungimea este: 17000 m
Debit normal: 0,5 mc/s
Vârf istoric: 8 mc/s
2. Pârâul Gruişor: izvorând din partea Sud-Vestică a comunei, acumulând scurgeri de pe versanţii teritoriului administrativ a satelor Corbeşti şi Gruişor, străbătând intravilanul acestor localităţi
Lungimea este: 6300 m
Debit normal: 0,3 m/s
Vîrf istoric: 6,5 m/s
Populaţia - structura demografică pe naţionalităţi: În comuna Acăţari majoritatea populației este formată din cetăţeni de etnie maghiară ( 87 %)
Structura populaţiei pe etnii, limbă maternă, religie este prezentată în anexa nr.1
Căile de transport
Reţeaua de drumuri:
|
Denumire
drum
|
Lungime şi tipil de îmbrăcăminte
|
Nr.benzi
|
Starea de viabilitate
|
|
E-60
|
11 km-asfalt
|
2
|
Foarte bună
|
|
DJ 151 D
|
6 km-asfalt
|
2
|
bună
|
|
DC 43
Găi-Suv
|
4,7 km-asfalt şi piatră
|
2
|
bună
|
|
DC 64
Stej-Corb
|
5,5 km asffalt şi piatră
|
2
|
bună
|
|
DC 41
Murg-Roteni
|
3,4 km asfalt
|
2
|
f.bună
|
|
străzi
|
32,km-pietruit şi asfaltat
|
2
|
bună
|
Reţeaua de căi ferate; calea ferată îngustă Tg-Mureş-Sovata, neelctrificată, neexploatată.
Forma de proprietate: Căile Ferate Române
Reţele şi conducte magistrale care străbat localitatea: gaz şi electricitate
Reţea electrică de înaltă tensiune-satele Roteni, Murgeşti, Acăţari
Conductă magistrală de gaz metan-zona Stejeriş-Gruişor
Forma de proprietate: Căile Ferate Române
Reţele şi conducte magistrale care străbat localitatea: gaz şi electricitate
Reţea electrică de înaltă tensiune-satele Roteni, Murgeşti, Acăţari
Conductă magistrală de gaz metan-zona Stejeriş-Gruişor
Dezvoltarea economică :
Datorită poziţiei geografice comuna a devenitun loc important pentru investitori.
În cursul anului 2010 s-a început extinderea fabricii de cabluri Romcab SA,investiţie de 12,3 milioane de euro
Firma SC Şurtec SRL a început cumpărarea terenurilor pentru extinderea activităţi.
Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură:
- industrie şi comerţi :
nr. unităţi industriale
97 Societăţi Comerciale
20 Asociaţii fam. şi pers.fizice
Principalele firme cu sediul/punctul de lucru din comuna Acăţari sunt prezentate în anexa nr.2
- agricultură :
Activitatea de bază a populaţiei este agricultura prin cele două activitaţi de bază: cultivarea plantelor și creşterea animalelor atât pentru consum propriu cât și pentru comercializarea excedentului
Terenurile sunt lucrate în mod individual, existând 2 Societăţi Comerciale şi 3 persoane autorizate în acest scop
Conform Recensământului general agricol situaţia terenurilor din comună se prezinta astfel:
În cursul anului 2010 s-a început extinderea fabricii de cabluri Romcab SA,investiţie de 12,3 milioane de euro
Firma SC Şurtec SRL a început cumpărarea terenurilor pentru extinderea activităţi.
Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură:
- industrie şi comerţi :
nr. unităţi industriale
97 Societăţi Comerciale
20 Asociaţii fam. şi pers.fizice
Principalele firme cu sediul/punctul de lucru din comuna Acăţari sunt prezentate în anexa nr.2
- agricultură :
Activitatea de bază a populaţiei este agricultura prin cele două activitaţi de bază: cultivarea plantelor și creşterea animalelor atât pentru consum propriu cât și pentru comercializarea excedentului
Terenurile sunt lucrate în mod individual, existând 2 Societăţi Comerciale şi 3 persoane autorizate în acest scop
Conform Recensământului general agricol situaţia terenurilor din comună se prezinta astfel:
Situaţia centralizatoare a terenurilor şi animalelor este următoarea:
|
|
Arabil
|
Grădini
|
Pş+Fn
|
Grâu
|
Porumb
|
Bovine
|
Ovine
|
Cap
rine
|
Por
cine
|
Pă
sări
|
Cabaline
|
|
Per.fiz
|
3458
|
106
|
932
|
750
|
797
|
639
|
4641
|
458
|
1412
|
22.559
|
183
|
|
Pers.jur
|
204
|
|
253
|
43
|
20
|
223
|
|
5
|
|
|
10
|
|
Total
|
3662
|
106
|
1185
|
793
|
817
|
862
|
4641
|
463
|
1412
|
22.559
|
193
|
In ceea ce priveste intravilanul localităţii ,acesta se prezintă astfel :
|
Nr.
Crt.
|
Denumire localitate
|
Teren intravilan înainte de 2005 (ha)
|
Teren intravilan după anul 2005 (ha)
|
Dif.
|
|
|
Acăţari
|
85,75
|
169,40
|
|
|
|
Corbeşti
|
23,37
|
23,67
|
|
|
|
Găieşti
|
44,25
|
47,05
|
|
|
|
Gruişor
|
35,97
|
47,00
|
|
|
|
Murgeşti
|
43,25
|
57,70
|
|
|
|
Roteni
|
66,07
|
75,50
|
|
|
|
Stejeriş
|
27,68
|
40,00
|
|
|
|
Suveica
|
37,66
|
30,45
|
|
|
|
Văleni
|
92,19
|
99,04
|
|
|
|
TOTAL |
456,19
|
589,81
|
133,6
|
Agricultură
Creşterea animalelor
Fabricarea cablurilor şi conductorilor electrici
Prelucrarea lemnului
Materiale de construcţii, instalaţii electrice, apă canal, tâmplărie, zidărie, lucrări de grădinărit
Comerț și prestări servicii
Activitati economice principale:
Industrie
Agricultură
Activităţi comerciale
Prestări servicii
Datorită poziţiei geografice comuna a devenit un loc important pentru investitori.
Există o fabrică de confecționat cablaje și conductori electrici și o fabrică de șuruburi și bricolaje cu vânzare
Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură - industrie şi comerţ - nr. unităţi industriale 97 societăţi comerciale, 20 asociaţii familale şi persoane fizice
Activitatea de bază a populaţiei este agricultura prin cele două activităţi de bază: cultivarea plantelor şi creşterea animalelor atât pentru consum propriu cât şi pentru comercializarea excedentului
Terenurile sunt lucrate în mod individual, existând 2 societăţi comerciale şi 3 persoane autorizate în acest scop
Obiective turistice:
Biserica reformată din satul Văleni - monument istoric
Biserica ortodoxă din satul Văleni - moment istoric
Casa Toldalagi din satul Murgeşti
Motel Vector
Restaurant Lyra
Pensiunea Stejeriş
Pensiunea Nemeş
Evenimente locale:
Zilele comunei Acăţari - organizate în luna august a fiecărui an
Balul Coşurilor, organizat în satele componente în luna februarie a fiecărui an
Balul strugurilor
Ziua europei - 9 mai
Evenimente culturale cu ocazia sărbătorilor de iarnă și Crăciun
Expo agricolă Acățari - zootehnie, legumicultură și utilaje agricole
October Fest - festivalul berii
Facilitati oferite investitorilor:
Locaţiuni avantajoase (lângă DE E 60)
Resurse de apă cu debit considerabil (pârâul Niraj)
Construcţia autostrăzi Ungheni-Iaşi
Potenţial ridicat de resurse umane (tineri cu studii superioare, medii, muncitori calificaţi şi necalificaţi)
Activitate productivă şi comercială intensă (în comuna noastră funcţionează aproape 100 de societăţi comerciale)
Administraţia publică locală sprijină orice investiţie capabilă să genereze venituri, să creeze noi locuri de muncă şi care astfel să contribuie la bunăstarea comună a locuitorilor comunei
Așteptăm în continuare investitori noi în comună pe care ii sprijinim în cazul unor investiții
Proiecte de investitii:
Alimentare cu apă potabilă şi canalizarea satelor aparţinătoare comunei
Construire parcuri și extindere spații verzi
Modernizarea străzilor comunei prin asfaltarea acestora
Modernizare iluminat public
Susținerea financiară a asociațiilor, fundațiilor și cultelor
Înființarea serviciului SMURD în colaborare cu SVSU Acățari
Alte stategii pentru dezvoltarea durabilă a comunei
